SUS

Fainarea la cultura de castraveti



    Conditiile de mediu din spatiile protejate sunt favorabile aparitiei si evolutiei atacului unor agenti patogeni printre care se numara si  fainarea castravetilor. Atacul acestei boli poate diminua productia din punct de vedere cantitativ si o depreciaza calitativ.
    Fainarea castravetilor este o boala produsa de patogenii: Sphaerotheca fuliginea, Erysiphe orontii, Leveillula curcubitaceum.

          Simptomele bolii

      Speciile S. fuliginea si  E. orontii ataca toate organele aeriene ale plantelor, in toate fazele de dezvoltare, fiind insa afectate, in mod deosebit frunzele si vrejii. Pe frunze boala se manifesta pe ambele parti, mai frecvent ce cea superioara, prin pete albe, cu aspect fainos, initial izolate, de dimensiuni mici la inceput (6-10 mm in diametru), circulare sau neregulate, nedelimitate, raspandite  neuniform pe suprafata limbului. Pe masura ce atacul evolueaza, petele se extind, conflueaza, acoperind portiuni mari sau chiar intreaga frunza. Petele devin fainoase din cauza aparitiei la suprafata lor a conidoforilor si conidiilor ciupercii. Frunzele sunt mai sensibile dupa 16-23 de zile de la desfacere, cele tinere sunt aproape imune. Tesuturile frunzelor din dreptul petelor se ingalbenesc, se brunifica si se usuca.

In conditii favorabile, atacul se manifesta si pe petiolii frunzelor, pe carcei si pe vreji, printr-o pasla pulverulenta, albicioasa, care deseori acopera de jur imprejur aceste organe. Desi fructele sunt atacate foarte rar, datorita defolierii premature a plantelor, ele raman de dimensiuni mai reduse, zbarcite, nesuculente.

    Intr-o faza mai evoluata a bolii, pasla miceliana de la suprafata petelor se observa prezenta a numeroase punctisoare de culoare galbena in primele fazed, apoi brune-negricioase, periteciile ciupercilor.
Fainarea produsa de specia Leveillula curcubitacearum se aseamna foarte mult cu mana castravetilor. Atacul cauzat de ciuperca L. Curcubitacearum se observa pe frunze sub forma unor pete colturoase, delimitate de nervuri, de dimensiuni cuprinse intre 4-5 mm diametru izolate sau confluente, ajungand pana la 25 mm lungime si 12 mm latime. Petele sunt dispuse pe intraga suprafata a limbului, in numar mare si sunt vizibile pe ambele fete.
In primele faze, petele sunt de culoare galbena limonie pe fata superioara (ca si in cazul manei care se confrunta usor macroscopic), prezentand pe partea inferioara o eflorescenta albicioasa, usor vizibila cu ochiul liber, constituita din conidoforii si conidiile ciupercii. In conditii optime, fructificatiile pot sa apara si pe suprafata inferioara a nimbului, fiind insa mai putin abundente.

    In conditii favorabile dezvoltarii ciupercii (temperatura de 18-24 grade C, umiditate atmosferica 75%) petele apar in numar foarte mare, pana la 120 pe o singura frunza. Ca urmare a distrugerii tesuturilor din dreptul petelor, frunzele se usuca.







       Conditii de aparitie a bolii

Fainarea este favorizata de vremea uscata, cu temperaturi de peste 26 grade C. Spre deosebire de mana si bacterioza, atacul de fainare este franat de prezenta picaturilor de apa pe organele plantei.

        Masuri de prevenire

Pentru a reduce la minimum rezerva biologica a agentilor patogeni ai fainarii, se recomanda ca dupa terminarea recoltarii sa se adune si sa se distruga prin ardere toate resturile vegetale, lucrare ce va fi urmata de aratura adanca.

De asemenea, aparitia atacului poate fi preintampinata printr-o reglare a umiditatii relative in perioade de insolatie puternica si aer uscat prin irigarea constanta si de asemenea, prin efectuarea in timpul zilei a 1-2 aspersii scurte.

        Masuri de combatere

In timpul vegetatiei se vor aplica tratamente foliare cu urmatoarele fungicide de contact: Thiovit Jet, Bravo 500 SC, Cabrio Top, Kumulus DF si fungicide sistemice: Shavit 25 EC, Topas 100 EC, Ortiva Top, Score, Bumper 250 CE, Equation Pro,   in dozele omologate pe suprafata.

 

 









Distribuie acest articol!

Articole similare

Fainarea la cultura de castraveti

Fainarea la cultura de castraveti

Conditiile de mediu din spatiile protejate sunt favorabile aparitiei si evolutiei atacului unor agenti patogeni printre care se numara si fainarea castravetilor. Boala ataca toate organele aeriene ale plantelor, in toate fazele de dezvoltare, fiind insa afectate in mod deosebit, frunzele si vrejii.

Paianjenul rosu comun

Paianjenul rosu comun

Paianjenul rosu comun (tetranychus urticae) este considerat un daunator problema pentru culturile de legume. Acesta poate produce pagube importante la culturile de legume din camp si spatii protejate, atacul ducand pana la compromiterea culturii.

Patarea unghiulara la castraveti

Patarea unghiulara la castraveti

Dintre bolile produse de bacterii la cultura de castraveti, Patarea unghiulara provocată de bacteria Pseudomonas syringae pv Lachrymans este cea mai cunoscuta si deopotriva cea mai pagubitoare.